Pentru că minte cu naturaleţea omului sincer. Pentru că nu are onoare şi din acest motiv nu poate deveni niciodată un model de urmat. Pentru că preferă conflictul, scandalul şi criza într-o perioadă în care românii au nevoie de normalitate şi de soluţii raţionale. Pentru că a promovat non-valori precum Monica Iacob-Ridzi sau Elena Udrea care s-au înfruptat fără milă din banul public. Pentru că şi-a transformat fiica în europarlamentar peste noapte, când mii de alţi tineri inteligenţi, muncitori şi corecţi nu au nici măcar un loc de muncă. Pentru că promite că vom trăi bine şi, de fapt, o ducem din ce în ce mai rău. Pentru că are impresia că nu greşeşte şi de aceea nu ascultă niciodată părerile celorlalţi. Pentru că nu îşi asumă promisiunile neonorate şi găseşte de fiecare dată alţi vinovaţi. Pentru că vorbele nu se intersectează niciodată cu faptele. Pentru că jigneşte de la înălţimea funcţiei în loc să dea dovadă de respect. Pentru că trădează atunci când îl credeai aliat. Pentru multe alte motive pe care nu mi le mai aduc aminte, dar pentru care merită să plece.
Si cel mai important. Pentru că trebuie să lase locul unui preşedinte onest şi responsabil care să redea încrederea tuturor românilor.
Sunt convins că cei mai mulţi dintre oameni şi-au pierdut speranţa că pot trăi o zi de mâine cu mai puţine griji decât astăzi. Cu atât mai mult locuitorii din Valea Jiului sunt deznădăjduiţi. Industria minieră care asigura practic o viaţă decentă nu a fost sprijinită în niciun fel în ultimii ani. Ultimii doi miniştri ai Economiei, Varujan Vosganian şi Adriean Videanu, au făcut mai mult rău decât bine. Au asistat impasibili, fără a aduce soluţii concrete care să ajute mineritul. Au avut alte priorităţi şi au uitat de problemele grave ale Văii Jiului. Nu există locuri de muncă, nu vin investiţii suficiente care să ofere oamenilor de aici o şansă.
Noi, cei de la PSD, intrăm în această campanie cu dorinţa de a arăta că mai putem face lucrurile să se mişte. Nu promitem că Valea Jiului se va transforma într-un paradis peste noapte. Oamenii sunt sătui de promisiuni. Promisiunile neonorate nasc mari dezamăgiri. Să ne aducem aminte de angajamentele lui Traian Băsescu, de planurile măreţe şi de atitudinea triumfalistă după ce a devenit şef al statului. Dacă stăm să contabilizăm realizările lui Traian Băsescu, vom puncta doar conflictele şi crizele pe care le-a provocat. Domnul preşedinte a uitat de oamenii care l-au votat. Şi-a făcut un scop în a se răfui când cu PNL, când cu PSD, dar şi cu PC sau UDMR. Oamenii nu uită. Petroşnănenii şi locuitorii Văii Jiului îl vor „răsplăti” cum se cuvine pentru încrederea înşelată.
Să ne uităm şi la oamenii politici din zonă care s-au ridicat în umbra lui Traian Băsescu precum Monica şi Tiberiu Iacob-Ridzi. Petroşănenii şi locuitorii Văii Jiului i-au privit ca pe tineri curajoşi şi corecţi care puteau reda speranţa, care puteau face ca zona noastră să redevină un loc în care să-ţi facă plăcere să trăieşti. De îndată ce au pus mâna pe putere şi-au văzut doar de propriile interese. Au intrat în scandaluri care ne-au făcut de ruşine. Petroşaniul a avut un ministru în guvern. Monica Iacob-Ridzi a ocupat prima pagina a ziarelor nu datorită realizărilor lăudabile, ci din cauza scandalurilor privind cheltuirea controversată a banului public. Soţul ei, primarul Petroşaniului, a devenit şi el subiect de primă pagină în presă. A alocat zeci de milioane de euro pentru construirea unei telegondole când mare parte a locuitorilor acestui municipiu european nu au apă curentă, canalizare sau drumuri de acces asfaltate. Aşa nu se mai poate!
Vreau să cred că putem da o şansă normalităţii. Mă întâlnesc zilnic cu zeci de oamenii, sunt sunat în permanenţă de petroşăneni care îmi spun că nu-şi doresc decât să trăiască într-un oraş normal, într-o ţară în care să fie trataţi corect şi respectaţi ca persoane. Le răspund că putem avea o şansă. Există un om care nu s-a compromis în politică, care de la nivelul său de fost diplomat poate reda oamenilor încrederea. Acesta este Mircea Geoană. Cred cu tărie că este omul care poate veni cu soluţii. Nu cu promisiuni deşarte, nu cu planuri care să sfideze bunul-simţ. Mircea Geoană poate fi un preşedinte al normalităţii şi al corectitudinii, dacă îi vom da această şansă pe 22 noiembrie.
